Vederea sub apa
Un scufundator fara vizor (la care apa adera direct la ochi) care deschide ochii sub apa va avea o imagine neclara a obiectelor aflate sub apa, chiar daca aceasta este limpede.
Aceasta imagine estompata, se datoreaza indicelui de refractie al apei care este 1,34 (4/3) si care este foarte apropiat de indicii de refractie ai mediilor transparente din ochiul uman (corneea, umoarea vitroasa, cristalinul, umoarea apoasa). De aceea, sub apa, razele de lumina provenind de la obiectele observate se grupeaza, focalizând mult in spatele retinei. Prin urmare, pe retina imaginea va fi neclara.
La scafandrii care sunt echipati cu vizor, vederea sub apa este mult mai buna, deoarece ochii sunt mentinuti in perna de aer cuprinsa intre vizor si fata scafandrului, fiind separati de apa printr-o suprafata plana si transparenta, reprezentata prin geamul vizorului.
Vederea umana
a – în atmosfera, b – sub apa fara vizor, c – sub apa cu vizor
Astfel, scafandrul este intr-o situatie similara unui observator aflat in fata unui acvariu. In acest caz, razele de lumina provenind de la obiectele observate si care se indreapta spre ochi, nimeresc intai in aer (care are indicele de refractie 1) si numai dupa aceea patrund in ochi. Venind din apa si cazand pe sticla plan paralela a vizorului, conform legilor opticii, razele ies din sticla suferind o usoara refractie. Mai departe insa, trecand din aer in ochi, razele se refracta si, in aceste conditii, ochiul lucreaza ca si pe uscat.
Ca urmare a acestui fenomen de refractie rezulta urmatoarele efecte specifice vederii sub apa printr-un vizor :
a) dimensiunea aparenta a obiectelor observate este mai mare cu 1/3 fata de dimensiunea reala (raportul este 4/3);
b) distanta aparenta fata de obiectul observat este redusa cu 1/4 fata de distanta reala (raportul este 3/4);
c) unghiul campului vizual este diminuat;
d) daca vederea este prea oblica in raport cu sticla vizorului, deformatiile optice devin considerabile.